NATURE exploreză 100 de ANI de CRISTALOGRAFIE

Leave a comment

Cercetătorii Max von Laue și Lawrence Bragg au fost cei care au realizat primele experimente de difracție de raze X pe cristale, începând cu anul 1912. Cu ocazia celebrării a 100 de ani de existanță a acestui domeniu, Revista Nature a publicat o ediție specială care urmărește realizările deosebite, evoluția și perspectivele viitoare ale acestei tehnici. De asemenea, în luna iulie, patru jurnale ale Nature Publishing Group vor publica suplimentul Nature Milestones: Crystallography. Găsiți mai multe informații aici.

crystal

 

Image credit: Viktor Koen (inset of X-ray diffraction pattern of crystallised 3Clpro by Jeff Dahl)

CENTRUL DE CERCETĂRI AVANSATE ÎN ȘTIINȚELE VIEȚII ȘI NANOȘTIINȚE

Leave a comment

 

La începutul anului 2014, în cadrul Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a luat naștere “Centrul de cercetări avansate în Științele Vieții și Nanoștiințe“.

Centrul reunește membri afiliați Facultății de FIZICĂ și Departamentului Interdisciplinar ȘTIINȚE, care își propun să pună bazele unor noi colaborări și să le consolideze pe cele existente în scopul desfășurării unei activități de cercetare consistente și fructuoase, cu rezultate vizibile internațional.

Coordonator:

Prof. univ. dr. Tudor LUCHIAN (conducător de doctorat)

Membri permanenți:

Prof. univ. dr. Dorina CREANGĂ
CS II dr. Mariana NEAMȚU – Departamentul Interdisciplinar Științe
Conf. univ. dr. Dan DIMITRIU
CS III dr. Alina ASANDEI – Departamentul Interdisciplinar Științe
Lect. univ. dr. Cătălin BORCIA
Lect. univ. dr. Dan MIHĂILESCU
Lect. univ. dr. Loredana MEREUȚĂ
Asist. univ. dr. Aurelia APETREI
CS dr. Claudia NĂDEJDE – Departamentul Interdisciplinar Științe
CS dr. Carmen Oana TĂRNICERIU – Departamentul Interdisciplinar Științe
ACS drd. Irina ȘCHIOPU – Departamentul Interdisciplinar Științe

Membri ne-permanenți:

Drd. Sorana IFTEMI
Drd. Corina AȘTEFĂNOAEI
Dr. Daniela PRICOP
Masterand Liliana CHIRIBAȘA
Masterand Daniela CIUMAC
Masterand Gabriel OANCĂ
Masterand Emil PUȘCAȘU
Masterand Maria ANDRIEȘ
Masterand Carmen POPESCU

life science

Conferința Națională de Biofizică – CNB 2013, Iași

Leave a comment

Anul acesta, între 13-16 iunie, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași va găzdui a 12-a Conferință Națională de Biofizică.

Această conferință este un prilej de dezbatere și schimb de experiență între membrii comunității de biofizică din România, eveniment ce se organizează o dată la doi ani în urma colaborării dintre universitățile din țară, institutele de cercetare și Societatea Română de Biofizică Pură și Aplicată.

Întâlnirea este o bună ocazie de a schimba păreri, de a stabili noi contacte și de a contura proiecte pentru noi colaborări științifice.

Vă invităm să vizitați site-ul conferinței și să aflați mai multe detalii despre organizarea și programul acesteia:

research.uaic.ro/cnb2013

Nu în ultimul rând, vă încurajăm să participați la eveniment și să împărtășiți colegilor rezultatele activității voastre de cercetare!

cnb

Quantum gas goes below absolute zero

Leave a comment

Fizicienii au realizat pentru prima dată un gaz atomic cu temperatura sub zero absolut.

Folosind un sistem de laseri și câmpuri magnetice performante, Ulrich Schneider și echipa sa de la Universitatea Ludwig-Maximilians din München și Institutul pentru Optică Cuantică Max-Planck au reușit să atingă temperaturi sub zero absolut într-un gaz cuantic ultra-rece format din atomi de potasiu.

Rezultatul este descris în volumul 339 al revistei Science 2013.

Prin această metodă, stări exotice de energie foarte mare, dificil de generat în laborator la temperaturi absolute pozitive, devin stabile la temperaturi inferioare lui zero absolut.

Astfel de sisteme ar avea un comportament ‘neobișnuit’. Rezultatele teoretice arată că, dacă o parte dintr-un nor atomic ar fi la valori negative ale temperaturii absolute, unii atomi ar avea o mișcare care ar sfida gravitatea. În acest fel, un astfel de gaz mimează energia neagră, cea care antrenează expansiunea universului.

Vă invit să aflați mai multe detalii despre această descoperire extraordinară aici.

Image

PHOTOCREO MICHAL BEDNAREK/THINKSTOCK

http://www.mpg.de/6776082/negative_absolute_temperature

Profesorul Tudor LUCHIAN, premiat de ACADEMIA ROMÂNĂ

Leave a comment

Tudor LUCHIAN, profesor universitar la Facultatea de Fizică, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, a primit săptămâna trecută PREMIUL ŞTEFAN PROCOPIU din partea ACADEMIEI ROMÂNE.

Acesta i-a fost acordat pentru grupul de lucrări cu privire la studiul interacţiunilor dintre nanopori proteici şi analiţi exogeni folosind metode microscopice.

Felicitări domnului profesor Tudor LUCHIAN!

Image

Abilitățile lui Superman, departe de a mai fi superputeri. Vizualizarea obiectelor ascunse în spatele unui zid.

Leave a comment

În povestiri science fiction sau benzi desenate cu super-eroi, vederea cu “raze X” este abilitatea de a vedea prin obiecte fizice, la discreţia posesorului acestei superputeri. De departe cel mai faimos personaj înzestrat cu această capacitate este binecunoscutul și îndrăgitul Superman.
Deşi denumită vedere cu “raze X”, această putere are prea puţin de-a face cu efectul real al radiațiilor X. În schimb, este de obicei prezentată ca abilitatea de a vedea selectiv prin anumite obiecte ca şi cum acestea ar fi invizibile sau translucide, în scopul vizualizării unor obiecte sau suprafeţe care sunt ascunse de respectivul material.
Îndepărtându-ne de sfera science fiction-ului, abilitatea de a vedea obiecte ascunse în spatele zidurilor ar putea fi de nepreţuit în locuri periculoase sau inaccesibile, cum ar fi maşinării cu piese interioare în mișcare sau spații extrem de contaminate.

Cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology din Cambridge au găsit o modalitate de a face asta.

Un puls de lumină laser este emis spre un perete aflat de cealaltă parte a spațiului inaccesibil iar lumina împrăștiată este înregistrată de o cameră foto extrem de performantă. Fotonii vor fi reflectați de perete pe obiecte ascunse şi înapoi la perete, fiind împrăștiați de fiecare dată, până când o mică parte ajunge în cele din urmă la camera foto, fiecare la un moment de timp uşor diferit. Rezoluția deosebită a camerei și modificarea succesivă a poziției pulsului laser de durată foarte scurtă (50 femtosecunde), vor conduce ulterior la înregistrarea imaginii obiectului ascuns în spatele zidului.

Vă invit să vizualizați un material video pus la dispoziție de Nature Comunications, care explică sugestiv acest fenomen.

Secventierea genomului uman in doar 15 minute, pentru mai putin de 1000$ cu dispozitivul MinION

Leave a comment

Acum aproape un deceniu, în 2004, NHGRI, National Human Genome Research Institute din Statele Unite, a lansat o provocare cu privire la realizarea unui prototip tehnologic capabil să secvențieze genomul uman cu costuri sub 1000$, prin programul <Advanced DNA Sequencing Technology Program>.

Luna aceasta, la început de 2012, revista Nature ne informează cu privire la rezultatele revoluționare obținute în acest sens de Compania Oxford Nanopore Technologies, cu sediul în Oxford, Marea Britanie. Compania a dezvăluit aceste rezultate uluitoare în cadrul conferinței <Advances in Genome Biology and Technology> ce a avut loc luna aceasta pe insula Marco din Florida și a programat punerea pe piață a dispozitivului de secvențiere MinION în a doua jumătate a anului 2012, la un preț care să nu depășească 900$. Compania declară deasemenea, că durata unei secvențieri complete va fi de aproximativ 15 minute.

Găsiți articolul din Nature, aici.

Idea simplă dar spectaculoasă din spatele acestui dispozitiv revoluționar a fost dezvoltată de unul dintre cei doi fondatori ai companiei, cercetătorul Hagan Bayley, și are la bază trecerea secvențială a lanțului de ADN printr-un nanopor complex format dintr-un por proteic de alfa-hemolizină și o moleculă de ciclodextrină, astfel încât fiecare nucleodidă să furnizeze un semnal specific prin interacțiunile manifestate între aceasta și interiorul nanoporului.

Image

Mai multe detalii despre construcția și mecanismul de funcționare al dispozitivului găsiți în articolul publicat în Nature în noiembrie 2008, DNA Sequencing

Fotoni, zâmbiți! Sunteți pe cale să fiți filmați!

Leave a comment

Dacă veți fi curioși să accesați acest filmuleț, veți descoperi un lucru cu adevărat uimitor!

Cercetătorii de la MIT Media Lab au creat un sistem imagistic revoluționar, capabil să achiziționeze date video cu o frecvență de un trilion de cadre pe secundă.  Astfel, au reușit să realizeze un film slow-motion al propagării luminii prin obiecte.

Găsiți filmulețul aici.

Presentation tips for Non-Native Speakers

Leave a comment

Așa cum v-am obișnuit, Science vă oferă informații prețioase.

Pe parcursul lunii iunie, Science Careers a publicat o serie de trei articole menite să îmbunătățească calitatea prezentărilor științifice.

Primul articol prezintă povestea unui fost biolog, Leticia Britos Cavagnaro, care a pus bazele unei companii care promoveaza gândirea creativă și ale cărei prezentări științifice depășesc sfera convenționalului:

Reinventing the Standard Model of Science Presentations 

În cel de-al doilea articol, Sharon-Anne Holgate vă comunică care sunt sfaturile experților pentru a depăși manifestările anxietății în timpul prezentărilor științifice:

Presenting Science for the Anxiety Averse

Și nu în ultimul rând, în al treilea articol aflați sfaturi utile pentru a susține o prezentare de succes într-o limbă străină.

Oricine cunoaște dificultățile care intervin atunci când trebuie să-ți prezinți munca într-o limbă pe care nu o utilizezi în mod curent. Dar, îmbogățindu-ne vocabularul, făcând exerciții de pronunție, utilizând figuri și reprezentări schematice sugestive care să sprijine vizual datele prezentate, pregătind notițe și repetând, totul poate să fie mai ușor.

Veți afla mai multe lecturând articolul:

Presentation Tips for Non-Native Speakers 

 

Fabrica de doctori. O necesitate? Sau cantitate în detrimentul calităţii?

Leave a comment

Diploma de doctor îţi oferă satisfacţia şi prestigiul de a face parte din elita ştiinţifică. Este o realizare care necesită un volum mare de muncă şi sacrificii pe măsură şi care ar trebui să asigure, pe lângă statutul intelectual, accesul la o serie de locuri de muncă pentru care o astfel de pregătire să fie relevantă şi să justifice, atât prin provocare cât şi prin remuneraţie, timpul şi eforturile investite.

Comunitatea ştiinţifică a înregistrat în ultimii ani o creştere semnificativă a numărului absolvenţilor de studii doctorale. Între 1998 şi 2008, numărul acestora a crescut cu 40%.

Deşi acest lucru are beneficiile sale evidente pentru creşterea economică a statelor în cauză, apar inevitabil câteva semne de întrebare.

Este acest plus în cantitate în detrimentul calităţii?

Au toţi aceşti absolvenţi şansa să profeseze apoi într-un domeniu în care nivelul lor de pregătire este necesar?

Numărul din 21 aprilie 2011 al revistei Nature oferă un articol foarte interesant care expune şi analizează aceste probleme.

Vă invit să lecturaţi THE PhD FACTORY.

Older Entries